TABARA DE LA BISOCA, COMUNITATE IN COMUNIUNE

Din inițiativa părintelui Cristian Muscalu, parohul comunității religioase din Bordeștii de Jos, care avea o mai veche colaborare cu Fundația Sf. Sava din Buzău, ACASSA Bordești avea să purceadă la drum pentru a încheia un parteneriat cu parohia, în legătură cu organizarea unei tabere de vară în campusul de la Bisoca, locație aflată în posesia amintitei fundații. Astfel că în vara lui 2019, președinta ACASSA. profesoara Catuța Panaite, a strâns un grup de elevi ce locuiau în Bordești și a plecat să exploreze frumoasa zonă buzoiana, cu gândul că va putea înlesni comuniunea unor tineri din comunitatea locală cu alții de seama lor.Surpriza a fost mare, însă: grupul majoritar cu care trebuia să își petreacă timpul era din Basarabia, din raionul Criuleni, care poposea în țara noastră pentru prima dată, și asta prin intermediul unei asociații din Iași. Chiar își imaginau ce schimburi zdravene aveau să facă ei pe tema tradițiilor! Din păcate, iarăși surpriza: nici profesorii, nici elevii moldoveni nu au avut habar de ceea ce înseamnă o tabără creștină și ca atare nu au fost pregătiți pt asta! În plus, am constatat că Moldova de peste Prut nu mai este azi ceea ce a fost cândva , așa cum credeam noi…Cu toate acestea, noi ne-am văzut de activitățile noastre, nu puține la număr, invitându-i și pe ei la câteva dintre ele, copiii pictând, cântând, jucând împreună și participând la întreceri sportive comune, la o lecție de pictură și la mult așteptatul foc de tabără.

În prima zi- la ora de geografie-am construit un rebus pe tema locului-Bisoca, am conștientizat împreună rolul acestei tabere deosebite, în care dincolo de regulile de conviețuire în comun într-un mediu tipic școlăresc elevii au descoperit că trebuie să facă rugăciune la masă, să participe la slujbele publice împreună în biserica din campus, să fie supervizați de preoți și elevi de la seminarul teologic buzoian (unde pr Milea este profesor), elevi care erau voluntari în tabără și spijineau buna organizare a timpului (la modul general!). Am discutat apoi pe tema sănătății, dar divin, a hranei naturale din tabără și a nutriției sănătoase, dar am și cercetat împrejurimile. A doua zi, la foișor, am avut o cateheză pe tema ,,Copilul în fața tv și computerului”, dar și a jocurilor de perspicacitate , finalizând cu cântări creștinești.

Ziua următoare ne-a dat posibilitatea de a ne arăta creativitatea în domeniul artelor plastice, în cadrul unui atelier de pictură și cusături tradiționale. Călătoria la muntele de sare ne-a oferit șansa verificării tonusului privind puterea fizică, dar și posibilitatea recunoașterii și recoltării unor plante medicinale pt obținerea ceaiului de la micul dejun. Sâmbătă 20 iulie am petrecut-o în mod spiritual, la slujbă-utrenie și liturghie, băieții exersând bătaia de toacă și ulterior în discuții de aprofundare a comportamentului tânărului creștin în biserică. A doua zi, duminică, a fost iar un real popas duhovnicesc, cu vizită la mănăstirea Poiana Mărului, unde copiii au cântat cântece patriotice la final.Au învățat să se roage în comun, fete și băieți, fiecare cu rolul lui în Biserica lui Hristos. Au luat binecuvântare de la ieromonahul Dionisie, după ce au servit masa la ctitoria celebrului stareț Vasile, înhumat la Poiana Mărului cu secole în urmă.

,,(…) Dar cea mai impresionantă zi a fost cea de 22 iulie, când părintele Mihail (n.n. -Milea) a venit să ne cunoască și să ne premieze personal pentru contribuția adusă la promovarea tradițiilor și culturii, a credinței și valorilor noastre străvechi de pe cuprinsul Daciei sale iubite, încreștinată de  Sf. Ap. Andrei. Părintele a fost întâmpinat cu pâine și sare de către copiii din Bordeștii Vrancei, transmițându-i-se astfel nu doar mulțumirile lor pentru ocazia de a fi una cu frații de peste Prut, din ținutul Criuleni, ci mai ales bucuria de a fi îngeri în trup, prin purtarea acestor straie îngerești, după cum s-a exprimat părintele ulterior, adică costumele naționale pe care bunii și străbunii lor le-au purtat cândva. După ce P.C. părinte ne-a îmbrățișat  pe fiecare în parte,   ne-am prins cu toții într-o horă, cântând cu simțire românească și emoție duhovnicească. În sala de mese, unde ulterior părintele ne-a invitat la masa de seară, copiii din Bordești au susținut un mic concert de  cântece românești, cu iz religios și național, arătând că ei sunt pe drept cuvânt  continuatorii lui Ștefan cel Mare și Sfânt și ai lui C-tin Brâncoveanu, cel ce și-a jertfit pruncii sub sabia musulmanilor păgâni, uniți  într-un cuget românesc.

 Pentru că am avut ocazia să aniversăm și ziua de naștere a uneia dintre fetele noastre, am împărțit apoi tuturor o feliuță de tort, făcut acolo, în bucătăria campusului, și apoi am încins o horă pe cinste, copii și profesori, la foișorul nostru de taină.

Dar am împărțit, în zilele ce au urmat, și cunoștințe despre tradițiile și obiceiurile locale, nu doar între grupurile de elevi, ci, ulterior, și cu localnicii din Bisoca, încercând să ridicăm la înălțime tot ceea ce am trăit vreme de o săptămână aici, în satul copilăriei gazdei noastre, bunul și iubitorul de oameni părintele Mihail Milea, căruia îi mulțumim și pe această cale pentru că a reușit să poarte prin lume numele de român, alături de cel al Bisocii sale dragi, ridicând totul la înălțimea celor…10 stele!” Așa scriau copiii și profesoara lor în cartea de onoare a campusului taberei de la Bisoca, profund încântați de șansa oferită lor și mulțumiți de cele ce au trăit și aflat pe aceste meleaguri.

Grupul nostru a avut în componență 7 fete și 4 băieți: Dimitriu Maria și fratele ei Dănuț, Alexandra Fulga și colega ei Carmina Streche, Denisa Panaite, Anne Marie Barbu, Alina Modreanu, frații Georgescu Violeta și Ionuț, Roberto Giurcan și Cosmin Potop.

Timp de o săptămână (17-24 iulie) copiii au participat la toate aceste activități, stabilite de însoțitoarea grupului, în spiritul apartenenței la Aceeași Dreptmăritoare Biserică, învățând mai bine solidaritatea între semeni și comuniunea din Biserică, prin liturghisire și rugă comună. Totodată, au ajuns să cunoscă obiceiuri și tradiții sătești aproape uitate în comuna lor natală, vizitând-o în satul Recea pe tanti Maria Bîra (cu fiica Luminița Apostu-căsătorită în satul Cerbu a comunei Jitia vrânceană), un meșter popular bisocean care încă lucrează costume populare( a se vedea foto). Elevii noștri, enoriași ai părintelui Cristi Muscalu, în parte, și ai părintelui Dan Burducea, în parte, au încheiat totul în spirit școlăresc, cu rugă comună și susținând un test de verificare a celor realizate în tabară, fiind premiați și evidențiați fiecare în parte.

Bucuria trăirii unei astfel de experiențe unice nu a fost mică. Cu toții ne-am întors de la Bisoca, dintr-o tabără creștinească cum foarte puține există în țară, mai sporiți, mai câștigați duhovnicește , mai dornici de progres privind dezvolarea noastră personală, ca oameni și ca creștini. Mai contienți de faptul că timpul este ireversibil și că trebuie trăită fiecare clipă la intensitate maximă, întrucât el nu este al nostru, ci este al Domnului, care ne-a dăruit viața ca pe un dar superm și ca pe o unică șansă de a trăi în veșnicie prin faptele noastre pământești. Slăvit să fie Domnul și Sfinții Săi!

Lasă un comentariu