Descoperiri medicale:rugăciunea și legătura dintre inimă și creier

De curând, în cadrul întâlnirii metodice a profesorilor de Religie din județul Vrancea, a avut loc conferința cu tema ,,Inima și creierul-abordări medicale”, invitatul nostru fiind părintele prof. Ghe. Holbea, prodecan al Facultății de Teologie Ortodoxă din București. Invitat alături de un coleg al său, părintele profesor Vasile Crețu, conferențiarul nostru ne-a prezentat utimele noutăți din domeniul neuroștiințelor și neuroteologiei, îmbinând, cum numai dumnealui știe, știința medicală cu teologia, în lumina noilor descoperiri.

Nu e un subiect facil nici pt teologi, părintele profesor prezentându-l cu argumente solide și în termeni academici, desigur. Dintru început, a arătat că științele pozitiviste au exclus sufletul și că relația inimă-creier este prezentată unidirecțional, mai ales azi, când tindem să devenim chiar noi înșine niște… roboței.

Dacă până mai ieri se știa că inima răspunde semnalelor creierului uman, ea fiind incapabilă de a fi în sine un centru de comandă, precum creierul, cercetătorii din domeniul neuroștiințelor medicale demonstrează că și inima e capabilă de contacte directe cu creierul sau cu alte părți organice ale omului. Și asta în 4 moduri:1. neurologic- prin impulsurile nervoase, 2. biochimic-prin hormoni și neurotransmitățori, 3. biofizic- prin undele de presiune .4. energetic-prin undele câmpurilor electromagnetice. Astfel, se poate spune că a avut lor o schimbare de perspectivă, azi inima putând fi considerată ,,al doilea creier al omului”, întrucât poate influența activitatea creierului uman. Ori aceste descoperiri nu fac altceva decât să confirme ceea ce Scriptura și Tradiția Bisericii au afirmat demult. Așadar, inima are propriul său creier funcțional-creierul inimii, ce poate influența creierul propriu zis, creierul cerebral. Acest creier al inimii joacă un rol important în experiența emoțională.Relația dintre cele două creiere, să le zicem așa, e absolut fascinantă. recunoaște cunoscutul profesor, originar de pe plaiurile Vrâncioaiei, meritând aprofundată. Ceea ce a și făcut, în limita timpului disponibil, creind o atmosferă extraordinară! Căci puțini sunt cei ce au studiat în această manieră, nu doar lucrări filocalice, ci și neuroteologice -și nu numai, părintele profesor având ceea ce se cheamă discernământul omului duhovnicesc veritabil. Cu care, ca studenți, ne-a cucerit, fiind printre puținele modeIe de urmat, dat0rită erudiției , dar mai ales trăirii mistice,

Concluziile prezentate foștilor săi studenți le voi expune și eu pt cititorii noștri.Neurologic vorbind, inima și creierul conlucrează în tot ceea ce se petrece în interiorul și în realitatea exterioară omului. Dar ce se petrece în creier când Îl contemplăm pe Dumnezeu? E bine de știut. Rugăciunea și meditația întăresc un circuit neuronal specific, care produce pace, compasiune pt ceilalți și conștiință socială.Crește puterea de comunicare, creativitatea și vindecă traumele psihice, chiar. Neurocercetătorii afirmă că beneficiile medicale ale rugăciunii nu pot fi negate. Încetinirea unor boli temute ca Parkinson-ul sau Alzheimer-ul prin rugă-meditație este o certitudine azi. Alt efect al practicilor religioase este și scăderea tendinței creierului de a reacționa cu furie sau teamă la stimulii externi. Experiența religioasă aduce echilibru chiar și în situații grele, când viața poate fi amenințată. Ea este superioară, spun cercetătorii, lecturii (chiar a unor cărți relioase!) sau muzicii (fie și bisericească), pt că ea schimbă creierul în diferite moduri, dizolvând emoțiile negative și întărind conștiința reliogioasă și compasiunea. Furia este cel mai mare dușman al umanității, mai spun ei, pt că întrerupe activitatea lobului frontal al creierului, care e responsabil de gândirea rațională, eliberând neorotoxine. Care e soluția? Trezvia! S-a demonstrat totodată că rugăciunea are rol benefic și împotriva îmbătrânirii creierului, crescând capacitatea de adaptare la diferitele condiții de viață. Se cunoaște faptul că după vârsta de 30 de ani, creierul își începe declinul_ memoria, atenția, metabolismul lui-toate slăbesc, decad.

De asemenea, s-a stabilit că repetarea constantă a unei scurte rugăciuni- cum e cea a minții/inimii, practicată de monahii creștini, în special, poate influența ritmul cardiac și cogniția, prin concentrarea intensă asupra cuvintelor.Efectele sunt pe măsura duratei ei. Un program săptămânal duce la creșterea speranței de viață și la păstrarea sănătății creierului.

O rugăciune de măcar 12 minute, asociată cu mișcarea mâinilor, stimulează centrii nervoși legați de coordonare, îmbunătățește memoria și crește atenția selectivă. Există 4 pași: 1. să vrei să o faci, 2 . să te concentrezi, 3. să îți reglezi respirația și postura corpului, 4. să repeți o perioadă de timp. Și iată că aceste etape sunt asemănătoare treptelor rugăciunii isihaste! Iar efectul general este schimbarea activității sinapselor neuronilor, a memoriei și chiar a structurii celulelor!

Pentru noi ortodocșii, lucrarea minții în inimă nu e o noutate, rugăciunea putând avea un efect salvator pt creier. Cercetătorii însă au stabilit și ei că ruga și meditația sunt superioare oricăror altor terapii . Ruga ameliorează efectele negative resimțite de creier. Și cu cât mișcăm mai multe părți ale trupului (gura, mâinile, picioarele…), cu atât mai multe părți ale creierului sunt stimulate. Ruga timp de 14 zile, de pildă, în asociere cu o dietă echilibrată, spun neurocercetătorii, reduce stresul, îmbunătățește cogniția, îndesebi după vârsta de 35-40 de ani. Alte studii arată că 30 minute de rugă, asociată unei concepții pozitive despre viață, fac ca creierul să rămână cald și să te poți desprinde de propriile atașamente, de rutină. Ori, la cei negativiști, amigdala din creier, care e responsabilă de gestionarea emoțiilor, eliberează neurotoxine în creier.

Din păcate, pt mulți neurocercetători nu există noțiunea de suflet așa cum o știm noi ortodocșii, de la Părinții filocalici. Ceea ce este o mare problemă! Ei au o analiză materialistă, biologică. De aceea, se impune discernământ duhovnicesc în analiza cercetărilor lor, pt a vedea deosebirile de esență. Căci una e comuniunea cu Sf. Treime sau cu Domnul Hristos, alta e ,,contopirea” în care cred chiar și unii academicieni renumiți… Că Dumnezeu nu e o idee, ci o persoană! Prin rugă, El e prezent în noi. De asemenea, referințele la meditație privesc religiile orientale mai mult.Dar ei spun un lucru bun: oamenii sunt mistici prin firea lor! Pot să-L contemple pe Dumnezeu fără vreun efort anume! Experiențele mistice sunt rodul comuniunii cu Dumnezeu! Chiar dacă neurocercetătorii nu pot explica exact cum se dezvoltă abilitatea creierului de a fi predispus la experiențe mistice, ei arată că aceste experiențe nu-s simple iluzii, ci pot fi explicate neurologic.Ei arată că sunt 4 zone ale creierului ce sunt implicate: cea de asociere vizuală (care devine activă dacă rugătorul are în mână o lumânare, icoană sau cruce), cea asociată atenției, cea a orientării -percepția timpului și spațiului ; cea conceptual-verbală. Spiritualitatea ortodoxă vorbește de un suflet nemuritor, creat de Dumnezeu și așezat într-un trup, de la concepție, care dă valoare trupului. Este rațional și comunică cu Dumnezeu, în diverse moduri. Dumnezeu Se descoperă omului, iar omul îi oferă inima lui Dumnezeu, concluzionează părintele Holbea.

Neurocercetătorii folosesc termenul de creier, dar teologii răsăriteni spun minte. Mintea e conteplativă. Dumnezeu ne-a înzestrat cu minte, nu cu rațiune în sensul de logic.Ori omul are acces la cele nevăzute prin minte. Omul se deosebește de animale prin mintea conteplativă, el având vocație contemplativă.Ea lucrează când gustă ceea ce noi mărturisim, nu când cugetă, când raționează logic. Căci aceasta ține de simțurile trupești, spun teologii. Atunci ea se împrăștie în fapt, prin exteriorizare.

Să ne ferim așadar de rutină, de imaginație și de împrăștierea minții! Să-L mărturisim pe Dumnezeu ca Atotputernic Creator și Proniator, ca Preamilostiv Mântuitor, ce ne răscumpără din moarte și ca Drept Judecător și Sfințitor a toată creația! Și asta numai prin rugăciune putem s-o facem deplin!

Nu aș încheia fără să fac apel la un autor de carte cunoscut, un cercetător în neuștiințe, nimeni altul decât prof. univ. Vlad Ciurea, care în cartea sa ,,Sănătatea creierului pe înțelesul tuturor” ne spune cam aceleași lucruri, deja evidențiate de conferința PC Părinte Gheorghe Holbea. Dumnealui spune că acest organ miracuIos, creieruI, este ceI mai aproape de Dumnezeu, dintre toate organeIe umane. Ba că sufletul și-ar avea sediul în acesta! Spune că există unii transmițători în creier, endorfineIe sau enkefaIiteIe, care au rol de credință! Sunt responsabili de producerea unui extaz, de fericirea mistică mai ales. Mai zice dl dr. Vlad Ciurea că noi avem în organism o proteină, numită laminină, care are formă de cruce! Atunci când ne rugăm, se pun în funcțiune în partea anterioara a frunții acești centri din creier, conectați la Divinitate. RMN-ul funcțional îi pune foarte clar in evidență. De asemenea, citându-l pe cercetătorul american Edgar Cayce, el afirmă că rostirea rugăciunii ne arată legătura glandelor endocrine și a credinței omului și deci faptul că ,,știința e mână în mână cu credința”! Că ele nu se contrazic. O serie de elemente din neurofiziologie sunt legate de credință. Știința a demonstrat că în cortexul creierului există ,,centrul credinței în Dumnezeu”, RMN-ul și EEG ul, două aparaturi cunoscute bine de noi astăzi, au evidențiat în creierul uman un punct al lui Dumnezeu. Serotonina, un alt neurotransmițător, există întotdeauna evidențiată de studii privind experiențele mistice, de unde denumirea dată ei de ,,molecula credinței”. In afara sistemului nervos, iată că și sistemul endocrin este legat de activitatea spirituală, deci de credință. Și încheiem cu sublinierea că nu e deloc de neglijat faptul că s-a constatat științific că creierul uman este extrem de influențat de elementele spirituale. Căci nu se mai poate spune acum că este o coincidență, ci că știința susține credința! Dar și că știința rămâne în urma credinței ca importanță în viața omului!

AȘADAR, RUGĂCIUNEA VINDECĂ TOATE NEPUTINȚELE, INCUSIV TRAUMELE CREIERULUI! DOAR SĂ O FACEM CUM NE CERE DOMNUL IISUS HRISTOS:!